Ja' li' yaloj ti isc'asic jaychev trigo ti yajchanc'optac Jesuse
6
Ta sc'ac'alil ta xcuxic li j'israeletique li jayvo' tsobol chanavic xchi'uc ti Jesuse, ja'o la i'ech'ic xchi'uc ta be ta trigoaltic. Isc'asic la jaychev trigo, isju' la sc'uxic. 2 I'ileic la yu'un jayvo' jfariseo.―¿C'u yu'un chac'asic trigo ta sc'ac'alil ta jcuxtique? ―x'utatic la yu'un ti jfariseoetique.
3 Ja' la itac'av ti Jesuse:
―¿Mi muc bu aq'uelojic ya'el ta sc'op Riox ti c'usi ispas ti Davide c'alal ivi'naj xchi'uc ti xchi'iltac ta xanvile? 4 Tey ic'otic ta templo. Ti Davide ja' isc'an sve' ti pan ta ba mexae ti smotoninoj ti Rioxe. Ac'u mi yaloj ti Rioxe ti ja' no'ox tsve'ic li paleetique, pero isve'ic xchi'uc xchi'iltac ti Davide. Pero muc bu ista o smul uc.
5 ’Vo'on ti co'ol crixchanootique, vo'on yajvalon li sc'ac'alil ta jcuxtique. Vo'on chcal ti c'usi xu' jpastique ―x'utatic la yu'un ti Jesuse.
Ja' li' yaloj ti lec xa icom sc'ob ti jun vinique
6 Ta sc'ac'alil ta xcuxic li j'israeletique, ti Jesuse i'och la ta jun biq'uit templo, ichanubtasvan la. Tey la jun vinic smoch'oj la sba sni'tac sbats'ic'ob. 7 Tey la jayvo' li much'utic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchi'uc la jayvo' jfariseoetic. Ja' la tspa'iic ti Jesuse. Ta la sq'uelic mi oy chet'es chamel ta sc'ac'alil ta xcuxique yo' la stabeic o smul ti yalojique. 8 Ti Jesuse sna'oj la li c'usi tsnopique.
―La' va'lan li' ta o'lole ―xut la ti vinic smoch'oj sba sni'tac sbats'ic'obe.
Ti vinique tey la ba va'luc ta o'lol. 9 Ti Jesuse isc'opon la ti much'utic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchi'uc ti jfariseoetique:
―Oy c'usi chajac'beic. Ta sc'ac'alil ta jcuxtique ¿c'usi yaloj ti Rioxe ti xu' jpastique? ¿Mi xu' jpastic li c'usitic leque, o mi ja' ta jpastic li c'usitic chopole? ¿Mi xu' chich' et'esbel xchamel li much'utic ipe, o mi tey no'ox jq'uelojtic chamicuc? ―xut la.
10 Ti Jesuse isq'uelbe la sat ti much'utic tey chotajtique.
―Tuq'uibtaso li sni'tac ac'obe ―x'utat la yu'un Jesús ti vinique.
Istuq'uibtas la, lec xa la icom ti sc'obe. 11 Ti much'utic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchi'uc ti jfariseoetique, icap o la sjolic. Isnopic la c'usi xu' ta xcha'leic ti Jesuse.
Ja' li' yaloj ti ist'uj lajchavo' yajchanc'op ti Jesuse
12 Ti c'alal ja'o yech ispase, imuy la ech'el ta vits ti Jesuse, ba la sc'opon Riox. Sjunul la ac'ubal tey isc'opon Riox. 13 Ti c'alal isacube, istsob la scotol ti much'utic ixchi'in scotol c'ac'ale. Ja'o la ist'uj lajchavo' ti ta xchi'in oe, ti ta stac ech'el ta yalel a'yuc li c'usitic chale. Apoxtoletic isbiinic. 14 Li lajchavo' it'ujeique, ja' sbiic li'i: Simón, Pedro la i'ac'bat sbiin yu'un ti Jesuse. Xchi'uc Andrés, ja' yits'in li Pedroe. Xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan, xchi'uc Felipe, xchi'uc Bartolomé. 15 Xchi'uc Mateo, xchi'uc Tomás, xchi'uc otro jun Jacobo screm Alfeo. Xchi'uc Simón ti stic'oj sba ta partido zelotee. 16 Xchi'uc Judas, ja' sbanquil yits'in sba xchi'uc li Jacoboe. Xchi'uc Judas Iscariote, ja' ti iyac' entrucal ta ts'acal ti Jesuse.
Ja' li' yaloj ti iyet'esbe xchamel ep jchameletic ti Jesuse
17 Ti c'alal iyalic tal ta yoc vits xchi'uc Jesús li lajchavo'e xchi'uc ti much'utic ixchi'inic ti c'alal i'ay ta vitse, tey la lamal ep crixchanoetic c'ot staic ta stentejtic. Oy la jlom liquemic tal ta estado Judea xchi'uc ta jteclum Jerusalén. Oy la jlom liquemic tal ta chib jteclum Tiro xchi'uc Sidón li ta sts'el ti'mare. Yu'un la ba ya'iic c'usi chal ti Jesuse. Isc'anic la et'esbel xchamelic noxtoc. 18 Ti much'utic ochem pucuj ta yo'onique ic'otic la noxtoc. Iloq'uesbat la scotolic ti pucujetic ochem ta yo'onique. 19 Ti crixchanoetique yo'onuc la spiquic ti Jesuse yu'un la iyilic ti ta slequilal syu'elal no'ox i'ech' ti chamele.
Ja' li' yaloj ti much'utic chil to jun yo'onique xchi'uc ti much'utic chil to svocolique
20 Li lajchavo'e iq'uelbat la satic yu'un ti Jesuse.
―Vo'oxuc ti povreoxuque, chavilic to ta ts'acal ti jun avo'onique yu'un chlic spasoxuc ta mantal ti Rioxe.
21 ’Vo'oxuc ti abol abaic ta vi'nal lavie, chavilic to ta ts'acal ti jun avo'onique yu'un chayac'beic c'usitic chtun avu'unic ti Rioxe.
’Vo'oxuc ti cha'oq'uic lavie, chavilic to ta ts'acal ti jun avo'onique yu'un ja' chaspatbe avo'onic ti Rioxe.
22 ’Vo'oxuc ti mu sc'an sq'uel asatic li crixchanoetique, ti chasnutsique, ti chasp'ajique, ti chopol c'usi chayalbeic o ti avich'ojicon ta muc' vo'on ti co'ol crixchanootique, chavilic to ta ts'acal ti jun avo'onique. 23 Junuc no'ox avo'onic ti c'alal yech chc'ote, yu'un lec ti c'usi chc'ot ataic ta vinajele. Li much'utic mu sc'an sq'uel asatique ja' onox yech ispasic ti smuc'tatotic ti ta más vo'nee. Abol sba ixcha'leic ti yaj'alc'optac Rioxe.
24 ’Vo'oxuc ti jc'ulejoxuque, ti mu c'usi palta chava'iique, chavil to avocolic ta ts'acal yu'un mu c'usi chayac'beic ti Rioxe.
25 ’Vo'oxuc ti noj ach'utic lavie, chavilic to vi'nal ta ts'acal.
’Vo'oxuc ti chatse'inic lavie, chavil to avocolic yu'un chavat avo'onic chavoq'uita to abaic ta ts'acal.
26 ’Vo'oxuc ti lec chayilic li crixchanoetique, mu c'usi bal o yu'un chavil to avocolic ta ts'acal. Yu'un ja' yechoxuc chac c'u cha'al ti much'utic isp'is sbaic ta yaj'alc'optac Riox ti ta más vo'nee. Yech no'ox ti lec i'ileic yu'un ti crixchanoetique.
Ja' li' yaloj ti ac'u jc'uxubintic ti much'utic chiscrontainotique
(Mt. 5.38-48; 7.12)
27 ’Vo'oxuc ti li' chava'iic li c'usitic chcal lavie, chacalbeic. C'uxubino acrontaic. Ti much'utic mu sc'an sq'uel asatique, lec me xac'oponic, xacoltaic. 28 Mi chopol ti c'usitic chayalbeique, mu me c'usi chopol xavalbeic uc. C'oponbeic Riox yo' xlecub o yo'onique. 29 Ti mi oy much'u chasmajbe jot xocon asate, albo ti xu' smaj xcha'jotole. Ti mi oy much'u chaspojbe apimilc'u'e, ac'bo. Ac'bo noxtoc li jlom ta yute. 30 Ti mi oy much'u chasc'anbe li c'usuc avu'une, ac'bo. Ti mi oy much'u tspoj li c'usi avu'une, mu me xac'anbe sutel. 31 Mi chac'an ti lec chayil li crixchanoetique, ja' tsc'an ti lec chavil uque.
32 ’Pero mi ja' no'ox ac'anojic li much'utic sc'anojoxuque, mu xvinaj ti lec avo'onique. Co'oloxuc xchi'uc li much'utic chopol sjole. 33 Ti mi ja' no'ox chac'uxubinic li much'utic chasc'uxubinique, mu xvinaj ti lec avo'onique. Co'oloxuc xchi'uc li much'utic chopol sjole. 34 Ti mi ja' no'ox chavac'beic xch'amun ataq'uinic li much'u avilojic ti sna' sutese, mu xvinaj ti lec avo'onique. Co'oloxuc xchi'uc li much'utic chopol sjole. Yu'un ja' no'ox chac'be xch'amun staq'uinic li much'utic yilojic ti sna' sutesele. 35 Li vo'oxuque tsc'an chac'uxubinic li much'utic chascrontainique. Tsc'an lec chavilic scotol crixchanoetic. Ti mi oy c'usi chaxch'amunbee, ac'bo, ac'u mi mu sutes, yo' xvinaj o ti xch'amaloxuc ti Rioxe, yo' xata o ep amotonic ta vinajele. Ti Rioxe sc'uxubinoj li much'utic chopol sjol uque ti mu sna' xalic colaval ti c'alal oy c'usi tstabeic Rioxe. 36 Ja' más lec c'uxubinvananic chac c'u cha'al chc'uxubinvan ti Jtotic Riox ta vinajele.
Ja' li' yaloj ti mu me jnopbetic smul jchi'iltique
37 ’Mu me xanopbe smul achi'ilic yo' ti mu xayalbe o ti Rioxe ti oy amule. Mi oy bu ista smul avu'unic lachi'ilique, aq'uic ta pertonal yo' ti xayac'beic o pertonal yu'un amulic ti Riox uque. 38 Ac'beic c'usi chtun yu'un lachi'ilique yo' ti xayac'beic o c'usi chtun avu'unic ti Riox uque. Más to ep cha'ac'batic li vo'oxuque. Ja' chac c'u cha'al li much'utic ts'acal chac' li c'usi chaq'ue, ti lec tsnojese, ti chtanij xa loq'uel ta sti'ile, ja' yech chavich'ic ti c'usi chtun avu'unic li vo'oxuque. Ti mi ep chavaq'uique, ja' no'ox yech ep cha'ac'batic uc. Ti mi jset' chavaq'uique, ja' no'ox yech jset' chayac'beic ti Riox uque ―x'utatic la yu'un ti Jesuse.
39 Ti Jesuse iyal la jun lo'il:
―Li much'u ma'sate mu stac' xac'be yil be li xchi'il ta ma'satile. Co'ol chp'ajic ta ch'en. 40 Li jchanvune mu co'oluc sna'ic xchi'uc yajmaestro yu'un ja'to ta xchan. Ti c'alal xchane, co'olic xa. Yech'o un t'ujic ti much'u chac'anic ti chaxchanubtasique.
41 ’Ac'u mi mu c'usi más chopol tspas lachi'ile, li vo'ote yochelot ta sq'uelel. Mu xava'i aba ti más to chopol li c'usi chapase. 42 “Chopol ti x'elan chapase”, xavut lachi'ile, pero ¿c'uxi chap'ijubtasvan ti más to chopol c'usitic chapas li vo'ote? Li vo'ote chanop ti mu c'usi chopol chapase. Mi chac'an chap'ijubtas lachi'ile, ja' tsc'an ti vo'ot ba'yi chavicta spasel li c'usitic chopole. Mi avil xa ti lecote, xu' xa xap'ijubtas lachi'ile.
Ja' li' yaloj ti c'u x'elan ta jnoptique ja' yech chloc' ta quetic
43 ’Ja' chac c'u cha'al li te'el lo'boletique, ti bu onox leque, lec li sate. Ti bu onox chopole, chopol li sate. Mu scap sba li leque xchi'uc li chopole. 44 Ti c'u x'elan sat li jtec' te'e ja' chvinaj o mi lec, mi chopol. Muc bu xavilic ic'ux ta jtec' ch'ix, muc bu xavilic uva ta macom. 45 Ja' no'ox yech li much'u lec yo'one lec chc'opoj, lec c'usi tsnop. Li much'u chopol sjole chopol chc'opoj, chopol c'usi tsnop. Ti c'u x'elan ta snopique ja' yech chloc' ta yeic.
Ja' lo'il scuenta cha'vo' vinic ti ismeltsan snaic ya'ele
46 ’¿C'u yu'un ti “Cajval, Cajval” xavuticone ti muc bu chapasic li c'usitic icale? 47 Ti much'u cha'i li c'usitic chcale, mi ta xch'une, chacalbe ava'iic c'u x'elan. 48 Co'ol xchi'uc jun vinic ti ismeltsan sna ta ba tone. Nat isjoc' yalel ja'to ti ista li tone. Ja'to tey isliquesbe li stanal yoque. Ital tsots vo', inoj li uc'ume, icajtsaj c'alal ba osil, ic'ot yo' bu li nae. Li pana xocon nae inoj. Pero muc xlom yu'un ta ba ton smeltsanoj. 49 Ti much'u cha'i li c'usitic chcale, mi mu xch'une, co'ol xchi'uc jun vinic ti ta ba balamil ismeltsan snae, ch'abal stanal yoc. Ital tsots vo', inoj li uc'ume, icajtsaj c'alal ba osil, ic'ot yo' bu li nae. Li pana xocon nae inoj. Ora ilom ―x'utatic la yu'un ti Jesuse.